Uneori, uniforma rămâne acasă. Meseria, niciodată
Sunt oameni care, atunci când văd că cineva are nevoie de ajutor, nu trec mai departe.
Nu se întreabă dacă sunt în timpul liber.
Nu se gândesc dacă este responsabilitatea lor.
Nu așteaptă să vină altcineva.
Oprești. Te apropii. Ajuți.
La sfârșitul săptămânii trecute, trei dintre colegii noștri au avut parte de astfel de momente.
În două locuri diferite, în două situații în care oameni aveau nevoie de sprijin, Samuel, Ilie și Alin au făcut ceea ce au învățat și ceea ce simt că trebuie făcut: au fost acolo.
Primii doi se aflau întâmplător în trecere printr-o zonă în care tocmai se produsese un accident. Fără să știe unul de celălalt, au oprit și au mers să ajute. Au securizat zona, au sprijinit colegii care au ajuns la intervenție și au rămas acolo până când oamenii aflați în pericol au fost în siguranță.
Într-un alt loc, Alin a observat o situație care necesita ajutor. A apelat imediat la 112 și, până la sosirea echipajelor, a rămas alături de persoanele implicate, având grijă ca acestea să fie în siguranță.
Poate că pentru ei au fost doar câteva minute dintr-o zi obișnuită.
Pentru cineva aflat în nevoie, însă, acele minute pot însemna enorm.
Plt. Găvriluț Samuel, sg. maj. Grămadă Ilie și plt. Pavăl Alin ne amintesc tuturor că meseria de pompier nu se termină atunci când se încheie programul.
Dar suntem convinși că, asemenea colegilor noștri, sunt mulți oameni care aleg să nu rămână indiferenți.
Oameni care, atunci când văd că cineva are nevoie de ajutor, aleg să se oprească.
Să întrebe.
Să intervină.
Să fie de folos.
Putem alege să învățăm din astfel de exemple. Putem alege să fim activi în comunitatea din care facem parte și să oferim ajutor atunci când cineva are nevoie de noi.
Pentru că, uneori, nu trebuie să faci ceva extraordinar. Trebuie doar să nu treci mai departe.
Respect tuturor celor care aleg să se implice!
Compartimentul Informare și Relații Publice
